Imagini de la prezentarea „Moldova și Oltenia după unire: orientalism, geografii simbolice și imaginar istoric”

Pe 27 martie 2025, Mihai-Cezar CHIPER, Cercetător Științific gradul II, Academia Română – Filiala Iași, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, a susținut în cadrul GRIPS prezentarea „Moldova și Oltenia după unire: orientalism, geografii simbolice și imaginar istoric”

După Unirea din 1859, Moldova și Oltenia, „cele două extremități ale României”, au fost antrenate într-o concurență bizară pe terenul geopoliticii interne. Oltenia era portretizată drept tărâm al purității etnice, al originii romane, al geniului mercantil, al bravurii militare moderne și al revoluționarismului, al renașterii naționale impulsionate de figuri istorice precum dinastia Basarabilor, Mihai Viteazul sau Tudor Vladimirescu. Dimpotrivă, Moldovei i s-a atribuit declinul fără soluție, era regiunea suspectată de intrigi separatiste și de preocupări centrifuge interesului național. În timp ce Oltenia era „progresistă”, steaua în ascensiune a politicii, „bătrâna” Moldovă, în curs de deznaționalizare, a fost percepută ca o umbră decadentă a trecutului istoric, pierzându-și, în termenii esențialismului și determinismului cultural, prestigiul regional. Pentru a ilustra acest proces, vor fi abordate următoarele aspecte: formularea retoricii de debasement politic și historical agency; inventarea și vehicularea imaginilor despre moldovenii sabotori ai proiectului național; construirea imaginarului istoric centrat pe dignifierea Olteniei; inventarea trecutului statalist al Olteniei; opoziția dintre Oltenia purității etnice și „Palestina moldovenească”, „cucerită” de evrei; angrenarea științelor sociale și a reprezentărilor culturale în elaborarea unor tipologii umane specifice regiunilor.