Events

Ne face o deosebită plăcere să vă invităm la comunicarea susținută de Constantin BĂRBULESCU, Conferențiar, Facultatea de Istorie și Filozofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj

Imaginile multiple ale țăranului român create de elita intelectuală a secolului al XIX-lea se focusează bipolar în constelații de reprezentări care ne poartă prin sărăcia și mizeria rurală a lungului secol al XIX-lea, dar și prin splendorile estetice, spirituale și morale  ale marelui depozitar al „geniului național”, care este același țăran.

Ne face o deosebită plăcere să vă invităm la masa rotundă Pamânteni din țări străine. Imigranți balcanici în Țările Române în epoca prefanariotă, plecând de la cartea Lidiei Cotovanu, Émigrer en terre valaque. Estimation quantitative et qualitative d’une mobilité géographique de longue durée (Ed. Istros, Brăila, 2022), cu participarea autoarei.

Moderatoare:
Constanța VINTILĂ, Cercetătoare, Institutul de Istorie  „Nicolae Iorga” – Academia Română

Participanți:
Lidia COTOVANU, Cercetătoare, Institutul de Istorie  „Nicolae Iorga” – Academia Română
Marian COMAN, Cercetător, Institutul de Istorie  „Nicolae Iorga” – Academia Română / Conferențiar, Universitatea din București
Ovidiu OLAR, Cercetător, Institutul de Istorie  „Nicolae Iorga” – Academia Română
Maria PAKUCS, Cercetătoare, Institutul de Istorie  „Nicolae Iorga” – Academia Română

De unde și de ce vin „străinii” în Țările Române? Pe de o parte, pentru că Țările Române erau un teren de oportunitate socio-politică și economică. Pe de alta, însă, pentru că „străinii” erau o necesitate. Înainte de a trata despre orice alt aspect legat de interacțiunea cu „străinii”, din punctul de vedere al comportamentelor identitare, se cuvine să identificăm părțile implicate. Cartea supusă discuției propune o estimare cantitativă și calitativă a prezenței elementului alogen în peisajul socio-politic și economic valah și moldav. Abordarea calitativă se referă la spațiul de origine al migranților și la domeniile lor de activitate. Estimarea cantitativă vizează domeniilie de activitate preferate ale alogenilor, scopul fiind de a arăta, cu cifre orientative, că specializarea acestora într-un domeniu sau altul venea să răspundă penuriei de competențe specifice în spațiul social de instalare. În ansamblu, se poate spune că alogenii și descendenții lor au constituit un element structurant a ceea ce s-a modelat în timp ca românitate la nivel de discurs și de realități socio-culturale obiective.

Pe 29 februarie 2024, începând cu ora 15.00, Bogdan POPA, cercetător la Institutul „Nicolae Iorga”, Academia Română, București și NEC alumnus ne invită la o discuție despre burghezia română.

Dezbaterea asupra existenței sau inexistenței burgheziei românești din secolul al XIX-lea duce inevitabil la  comparații cu cea a unei categorii sociale specifice lumii capitaliste occidentale. Calea pe care o propun este cea a istoriei conceptuale: o analiză a evoluției termenului în cursul secolului al XIX-lea și în prima parte a secolului al XX-lea, independentă de constructele teoretice contemporane, adesea ireductibile.

De la imaginarea descendenței din „coloniile divului Traian”, la anxietățile legate de intruziunea economică (ba chiar și demografică) pan-germană, la acuzații similare recurente în discursul antisemit al epocii, sau chiar la misiunea civilizatoare a populării Dobrogei, lungul secol nouăsprezece românesc se scurge sub semnul conceptului de „colonizare”. Prezentarea de față se dorește a fi o pledoarie pentru a include în canonul și lexiconul istoriografic această insistentă și omniprezentă categorie, punând-o în contextul viziunilor actorilor istorici. Acuta lor receptivitate față de dimensiunile spațiale și temporale ale proceselor de colonizare, fie ele regionale sau globale, trebuie dublată, din partea istoricilor, de o abordare simetrică a acestui imaginar istoric, plasându-l în contextul unei istoriografii ce poate releva noi conexiuni și comparații.

Andrei Sorescu este cercetător postdoctoral în cadrul Colegiului Noua Europă, membru al echipei proiectului Colonial Anxieties, Corruption Scandals and Xenophobia in Nineteenth-Century Infrastructure Development in Romania (CanCor) (PN-III-P4-PCE-2021-0399, finanțat de UEFISCDI)