Domnia lui Alexandru D. Ghica a inaugurat o nouă etapă, ultima, din istoria Ţării Românești înainte de Unire, când trăsăturile guvernării moderne și ale spaţiului public de receptare și dezbatere a ideilor au devenit treptat o realitate a vieţii istorice, ca urmare a unor prefaceri politice și instituţionale fără precedent. Asociate îndeobște cu Regulamentele Organice, aceste schimbări, accelerate de revoluţia pașoptistă, s-au datorat nu doar cadrului legislativ regulamentar, ci și manierei în care elita s-a adaptat la noul context juridic și instituţional, l-a aplicat și interpretat, cu scopul de a-și promova interesele, aspiraţiile și proiectele. În acest context, domnia lui Alexandru D. Ghica a fost dominată de confruntarea cu opoziţia din Obșteasca Adunare, la început eterogenă, dar care s-a organizat ulterior în primul grup politic modern din istoria noastră – partida națională. Istoria constituirii și activităţii sale reprezintă tema centrală a acestei cercetări, expusă însă pe fundalul transformărilor survenite în desfășurarea actului politic, atât din perspectiva funcţionării instituţiilor politice ale ţării (domnia, Sfatul administrativ, Obșteasca Adunare), dar și a formelor de legitimitate asumate în exerciţiul guvernării, dintre care se detașează discursul oficial al „bunei guvernări” și „civilizării patriei”, specific ocârmuirii domnești, și discursul naţional al emancipării, prooccidental și antirusesc, expus de partida naţională în „văzul întregii ţări”.
Cosmin Mihuţ (n. 1988, Iași) este lector universitar doctor al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Domenii de interes: istoria politicii, în special studiul practicilor discursive și reprezentărilor, a formelor de legitimare și exercitare simbolică a puterii, urmărind grupurile şi structurile de putere ce au activat în prima jumătate a secolului al XIX-lea, precum şi modul în care acestea s-au format, în contextul constituirii discursului naţional românesc și al mișcării de emancipare naţională; istoria relaţiilor internaţionale, în legătură cu politica Marilor Puteri faţă de „Problema orientală” și, odată cu delimitarea „chestiunii românești” din ansamblul acesteia, istoria relaţiilor Principatelor Române cu Marile Puteri. În 2023 a publicat lucrarea Politică și discurs national în vremea domniei lui Alexandru D. Ghica (1834-1842), apărută la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.