12 decembrie 2024: întâlnirea lunară GRiPS: „Frica de a pierde trenul. Raporturi de putere în planificarea infrastructurii feroviare din România înainte de Primul Război Mondial”
Ne face o deosebită plăcere să vă invităm la comunicarea susținută de Toader POPESCU, conferențiar, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București; cercetător, proiectul de cercetare „Colonial Anxieties, Corruption Scandals and Xenophobia in Nineteenth-Century Infrastructure Development in Romania” (PN-III-P4-PCE-2021-0399)
În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, administrațiile locale au avut atitudini contradictorii legate de integrarea orașelor în rețeaua feroviară, aflată în plină expansiune la acel moment. Dacă, la început, frica de necunoscut și de schimbare a generat ezitări, odată ce avantajele racordării au devenit evidente, acestea s-au transformat rapid în teama de a rata oportunități sau de a „pierde trenul” în competiția regională sau națională. În acest context, diverșii actori ai planificării urbane și feroviare au fost antrenați în negocieri și jocuri de putere, într-un moment în care domeniul însuși al urbanismului și planificării teritoriale era în curs de definire și de afirmare ca disciplină cu doctrină și pretenții științifice. Tabloul rezultat ne arată un teren instabil, cu reguli și norme fixate din mers, în care fiecare actor încearcă să beneficieze la maximum de resursele finite puse în joc.
Evenimentul este organizat în cadrul Grupului de reflecție asupra istoriei politice și sociale a secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea (GRiPs) găzduit de Colegiul Noua Europă și de echipa proiectului de cercetare „Colonial Anxieties, Corruption Scandals and Xenophobia in Nineteenth-Century Infrastructure Development in Romania” (PN-III-P4-PCE-2021-0399) găzduit de Colegiul Noua Europă.
24 octombrie 2024: întâlnirea lunară GRiPS: „Legitimități în competiție: putere și opoziție în vremea domniei lui Alexandru D. Ghica”
Ne face o deosebită plăcere să vă invităm la comunicarea susținută de Cosmin MIHUȚ, lector univ. dr. la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Domnia lui Alexandru D. Ghica a inaugurat o nouă etapă, ultima, din istoria Ţării Românești înainte de Unire, când trăsăturile guvernării moderne și ale spaţiului public de receptare și dezbatere a ideilor au devenit treptat o realitate a vieţii istorice, ca urmare a unor prefaceri politice și instituţionale fără precedent. Asociate îndeobște cu Regulamentele Organice, aceste schimbări, accelerate de revoluţia pașoptistă, s-au datorat nu doar cadrului legislativ regulamentar, ci și manierei în care elita s-a adaptat la noul context juridic și instituţional, l-a aplicat și interpretat, cu scopul de a-și promova interesele, aspiraţiile și proiectele. În acest context, domnia lui Alexandru D. Ghica a fost dominată de confruntarea cu opoziţia din Obșteasca Adunare, la început eterogenă, dar care s-a organizat ulterior în primul grup politic modern din istoria noastră – partida națională. Istoria constituirii și activităţii sale reprezintă tema centrală a acestei cercetări, expusă însă pe fundalul transformărilor survenite în desfășurarea actului politic, atât din perspectiva funcţionării instituţiilor politice ale ţării (domnia, Sfatul administrativ, Obșteasca Adunare), dar și a formelor de legitimitate asumate în exerciţiul guvernării, dintre care se detașează discursul oficial al „bunei guvernări” și „civilizării patriei”, specific ocârmuirii domnești, și discursul naţional al emancipării, prooccidental și antirusesc, expus de partida naţională în „văzul întregii ţări”.
Cosmin Mihuţ (n. 1988, Iași) este lector universitar doctor al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Domenii de interes: istoria politicii, în special studiul practicilor discursive și reprezentărilor, a formelor de legitimare și exercitare simbolică a puterii, urmărind grupurile şi structurile de putere ce au activat în prima jumătate a secolului al XIX-lea, precum şi modul în care acestea s-au format, în contextul constituirii discursului naţional românesc și al mișcării de emancipare naţională; istoria relaţiilor internaţionale, în legătură cu politica Marilor Puteri faţă de „Problema orientală” și, odată cu delimitarea „chestiunii românești” din ansamblul acesteia, istoria relaţiilor Principatelor Române cu Marile Puteri. În 2023 a publicat lucrarea Politică și discurs national în vremea domniei lui Alexandru D. Ghica (1834-1842), apărută la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
20 septembrie 2024: întâlnirea lunară GRiPS: What is Life? And Which Life Counts? Light and Dark Sides of Empathy in Romanian Literature around 1907
Ne face o deosebită plăcere să vă invităm la comunicarea susținută de Valeska BOPP-FILIMONOV, Junior Professor, Friedrich Schiller University Jena, Germany
„Cercetarea mea se concentrează pe empatie în literatura română. Dezbaterile recente, cum ar fi controversa privind critica lui Valeriu Nicolae la cartea lui Bogdan-Alexandru Stănescu Kaspar Hauser, arată răspunsurile împărțite cu privire la rasism și sensibilitate în literatură. În timp ce Nicolae evidențiază rasismul, alte probleme, cum ar fi tratamentul femeilor și al animalelor, rămân (încă) trecute cu vederea. Cu toate acestea, majoritatea comentatorilor apără libertatea literaturii împotriva unor astfel de preocupări.
Eu mă concentrez asupra textelor din jurul anului 1907. Pentru mine, răscoala țăranilor români, cu numărul său nedocumentat de morți, a ridicat problema valorii vieții umane și non-umane. Bazându-mă pe conceptul lui Ottmar Ette de literatură ca depozitar al „cunoașterii vieții” (Lebenswissen) și pe studiile lui Fritz Breithaupt privind empatia, explorez modul în care literatura reflectă problemele etice și analizez includerea sau excluderea „celuilalt” în empatie. Argumentul meu este că perioada de dinainte de Primul Război Mondial – cu răscoala drept un factor accelerator – a fost o perioadă extrem de sensibilă, conținând o mare varietate de schițe ficționale care reflectă condiția umană și viața creaturilor. Cercetările mele permit noi interpretări ale operelor canonice scrise în această perioadă, dar invită și la lecturi eco-critice și antropocentrice ale textelor contemporane”.
6 iunie 2024: întâlnirea lunară GRiPS: Munți și păduri: progres, modernizare și natură politizată în narațiunea politică românească spre 1900
Ne face o deosebită plăcere să vă invităm la comunicarea susținută de Raluca ALEXANDRESCU, Conferențiar, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București
Spre 1900, discursul românesc al modernizării abordează și reconceptualizarea raportului cu natura, trecând prin gentrificarea, teritorializarea, transformarea, comercializarea pădurilor și munților. Doctrina mediului înconjurător circulă la sfârșitul secolului al XIX-lea în toată Europa și SUA folosind o platformă comună: Școala de silvicultură de la Nancy, și o bază ideologică împărtășită, tehnocratismul saint-simonist. Comunicarea de față își propune să exemplifice aceste tendințe, urmărind de asemenea și pozițiile publice și politice pe marginea exploatării sustenabile a naturii și a raportului cu dezvoltarea. Aceste discursuri trebuie înțelese și într-o perspectivă intergenerațională a conceptelor și/sau stereotipurilor, legate adesea de discursurile naționaliste: narațiunea patriotică contemporană provine și dintr-un anumit cult naţionalist al Naturii.
23 mai 2024: întâlnirea lunară GRiPS: Cele două fețe ale lui Ianus. Țăranul – între primitiv și bunul român (Principatele Române/România, 1830-1910)
6 iunie 2024: întâlnirea lunară GRiPS: Munți și păduri: progres, modernizare și natură politizată în narațiunea politică românească spre 1900
Ne face o deosebită plăcere să vă invităm la comunicarea susținută de Raluca ALEXANDRESCU, Conferențiar, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București
Spre 1900, discursul românesc al modernizării abordează și reconceptualizarea raportului cu natura, trecând prin gentrificarea, teritorializarea, transformarea, comercializarea pădurilor și munților. Doctrina mediului înconjurător circulă la sfârșitul secolului al XIX-lea în toată Europa și SUA folosind o platformă comună: Școala de silvicultură de la Nancy, și o bază ideologică împărtășită, tehnocratismul saint-simonist. Comunicarea de față își propune să exemplifice aceste tendințe, urmărind de asemenea și pozițiile publice și politice pe marginea exploatării sustenabile a naturii și a raportului cu dezvoltarea. Aceste discursuri trebuie înțelese și într-o perspectivă intergenerațională a conceptelor și/sau stereotipurilor, legate adesea de discursurile naționaliste: narațiunea patriotică contemporană provine și dintr-un anumit cult naţionalist al Naturii.
23 mai 2024: întâlnirea lunară GRiPS: Cele două fețe ale lui Ianus. Țăranul – între primitiv și bunul român (Principatele Române/România, 1830-1910)
Ne face o deosebită plăcere să vă invităm la comunicarea susținută de Constantin BĂRBULESCU, Conferențiar, Facultatea de Istorie și Filozofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
Imaginile multiple ale țăranului român create de elita intelectuală a secolului al XIX-lea se focusează bipolar în constelații de reprezentări care ne poartă prin sărăcia și mizeria rurală a lungului secol al XIX-lea, dar și prin splendorile estetice, spirituale și morale ale marelui depozitar al „geniului național”, care este același țăran.
7 martie 2024: întâlnirea lunară GRiPS: Pamânteni din țări străine. Imigranți balcanici în Țările Române în epoca prefanariotă
Ne face o deosebită plăcere să vă invităm la masa rotundă Pamânteni din țări străine. Imigranți balcanici în Țările Române în epoca prefanariotă, plecând de la cartea Lidiei Cotovanu, Émigrer en terre valaque. Estimation quantitative et qualitative d’une mobilité géographique de longue durée (Ed. Istros, Brăila, 2022), cu participarea autoarei.
Moderatoare:
Constanța VINTILĂ, Cercetătoare, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” – Academia Română
Participanți:
Lidia COTOVANU, Cercetătoare, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” – Academia Română
Marian COMAN, Cercetător, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” – Academia Română / Conferențiar, Universitatea din București
Ovidiu OLAR, Cercetător, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” – Academia Română
Maria PAKUCS, Cercetătoare, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” – Academia Română
De unde și de ce vin „străinii” în Țările Române? Pe de o parte, pentru că Țările Române erau un teren de oportunitate socio-politică și economică. Pe de alta, însă, pentru că „străinii” erau o necesitate. Înainte de a trata despre orice alt aspect legat de interacțiunea cu „străinii”, din punctul de vedere al comportamentelor identitare, se cuvine să identificăm părțile implicate. Cartea supusă discuției propune o estimare cantitativă și calitativă a prezenței elementului alogen în peisajul socio-politic și economic valah și moldav. Abordarea calitativă se referă la spațiul de origine al migranților și la domeniile lor de activitate. Estimarea cantitativă vizează domeniilie de activitate preferate ale alogenilor, scopul fiind de a arăta, cu cifre orientative, că specializarea acestora într-un domeniu sau altul venea să răspundă penuriei de competențe specifice în spațiul social de instalare. În ansamblu, se poate spune că alogenii și descendenții lor au constituit un element structurant a ceea ce s-a modelat în timp ca românitate la nivel de discurs și de realități socio-culturale obiective.
29 februarie 2024: întâlnirea lunară GRiPS: Bogdan Popa, Burghezia română. Realitate socială, necesitate teoretică, concept istoric
Pe 29 februarie 2024, începând cu ora 15.00, Bogdan POPA, cercetător la Institutul „Nicolae Iorga”, Academia Română, București și NEC alumnus ne invită la o discuție despre burghezia română.
Dezbaterea asupra existenței sau inexistenței burgheziei românești din secolul al XIX-lea duce inevitabil la comparații cu cea a unei categorii sociale specifice lumii capitaliste occidentale. Calea pe care o propun este cea a istoriei conceptuale: o analiză a evoluției termenului în cursul secolului al XIX-lea și în prima parte a secolului al XX-lea, independentă de constructele teoretice contemporane, adesea ireductibile.
25 ianuarie 2024: întâlnirea lunară GRiPs: Andrei Sorescu, Pentru un secol al nouăsprezecelea colonial: anxietăți, ambiții și imaginarii românești în context global
De la imaginarea descendenței din „coloniile divului Traian”, la anxietățile legate de intruziunea economică (ba chiar și demografică) pan-germană, la acuzații similare recurente în discursul antisemit al epocii, sau chiar la misiunea civilizatoare a populării Dobrogei, lungul secol nouăsprezece românesc se scurge sub semnul conceptului de „colonizare”. Prezentarea de față se dorește a fi o pledoarie pentru a include în canonul și lexiconul istoriografic această insistentă și omniprezentă categorie, punând-o în contextul viziunilor actorilor istorici. Acuta lor receptivitate față de dimensiunile spațiale și temporale ale proceselor de colonizare, fie ele regionale sau globale, trebuie dublată, din partea istoricilor, de o abordare simetrică a acestui imaginar istoric, plasându-l în contextul unei istoriografii ce poate releva noi conexiuni și comparații.
Andrei Sorescu este cercetător postdoctoral în cadrul Colegiului Noua Europă, membru al echipei proiectului Colonial Anxieties, Corruption Scandals and Xenophobia in Nineteenth-Century Infrastructure Development in Romania (CanCor) (PN-III-P4-PCE-2021-0399, finanțat de UEFISCDI)
